Never look back unless you want to go that way.

March 9, 2008 · Leave a Comment

Poate stii, poate nu, dar de ceva vreme lucrez ca voluntara in cadrul unei fundatii care se ocupa cu promovarea eticii in afaceri. Lucrez pe diferite proiecte care presupun inainte de toate interactiunea cu oameni: multi, variati, cu ceva interesant de descoperit.

Am stat 2 ore la discutii cu Madalin Voicu. L-am invitat sa fie speaker la unul dintre seminarii si a acceptat foarte senin si vreau sa-ti impartasesc trairile pe care ti se insufla un om ca el. Daca l-a inceput am privit cu oarecare scepticism intalnirea noastra si nu acordam prea mari sanse de supravietuire viitoarei discutii, am sfarsit prin a fi complet impresionata de acest domn…

…simplitatea si siguranta cu care vorbea;

…importanta si egalitatea cu care te trata ca interlocutor;

…deschiderea spre alte puncte de vedere;

…libertatea in expunerea si sustinerea propriilor opinii;

…increderea pe care ti-o acorda, cand iti confirma ca e ok sa fi “fata de casa”, e ok sa nu-ti placa sa te expui prin cluburi, ca e revoltator pentru o fata sa aiba un limbaj picant-colorat masculinizat;

… si ceea ce observai de la inceput pana la sfarsit erau bunele maniere, care domnilor baieti ce va delectati acum cu acest post, induioseaza si cuceresc iremediabil o fata. Si aici vroiam sa ajung. La bunele maniere ale unui baiat. Psihologii spun ca femeile cauta la un barbat protectie, siguranta si eu as vrea sa adaug si bune maniere. Apreciez un baiat care imi deschide usa fara ezitare, care imi ofera locul in autobuz, care stie sa-si fac loc politicos in multime, care spune multumesc si zambeste in acelasi timp;

Apropo de bune maniere. Venea acasa seara, pe la ora 22 si trebuia sa trec liniile de tramvai pt a ajunge pe trotuarul meu. Tramvaiul era la 20 de metrii de mine si nu ma grabeam, il asteptam sa treaca si apoi imi urmam drumul.

Stii ce mi s-a intamplat?

Tramvaiul mi-a cedat trecerea din senin! :)

Categories: Uncategorized

un om pe care l-am cunoscut

March 9, 2008 · Leave a Comment

Sunt zile in care ai parte sa intalnesti oameni cu adevarat incredibili. Ti s-a intamplat vreodata sa intalnesti un om cu care sa simti ca respiri acelasi aer?

Imi este greu sa vorbesc despre subiectul asta, el, pentru ca este inca proaspat. Ce persista nu e sentimentul de ce ar fi putut fi, ci sentimentul de resemnare pe care sunt obligata sa-l simt. Spun obligata pentru ca nu e ceea ce cred eu, ceea ce simt eu, ceea ce stiu, gandesc, dar este the right thing to do, trebuie sa-i respect dorinta si dragoste cu forta chiar nu se face si nu e sanatos sa se faca.

Asa ca fac acum ceea ce am facut de fiecare data in chestii de genul asta. Ma retrag and I let him be. Poate iti suna a lasitate, ti-am spus ca nu e decat resemnare, ca am facut ceea ce a tinut de mine. Lasitatea este de partea lui!

If you were to ask me, what’s my current status i would say…….

Categories: Uncategorized
Tagged: